De la sfaturi medicale la analize financiare, trecând prin sinteze de știri și ajutor la teme — iată situațiile în care nu este recomandat să folosim ChatGPT.
Pe scurt (TL;DR):
- ChatGPT nu este potrivit pentru a oferi sfaturi medicale, psihologice sau fiscale, și nu ar trebui folosit pentru a gestiona date sensibile, precum dosare medicale. Competențele sale nu pot înlocui expertiza unui profesionist calificat.
- Nu este recomandat pentru activități specializate sau complexe, cum ar fi analiza documentelor juridice ori financiare, și nici pentru obținerea informațiilor actualizate în timp real, deoarece nu garantează mereu acuratețea datelor.
- Chiar și atunci când este capabil să ducă o sarcină la capăt, e important să ne întrebăm dacă este etic sau educativ să o delegăm inteligenței artificiale, mai ales în domenii precum învățarea sau gestionarea emoțiilor personale.
Cuprinsul articolului:
Există activități pe care nu ar trebui să le încredințăm AI-ului
Astăzi, milioane de oameni folosesc ChatGPT aproape zilnic — uneori cu multă competență, alteori fără a înțelege pe deplin limitele sale. Totuși, există numeroase situații în care nu este recomandat să ne bazăm pe inteligența artificială, din motive tehnice, etice sau de securitate.
Mai întâi, sunt sarcini pe care ChatGPT nu le poate îndeplini corect, chiar dacă pare că o face: de exemplu, oferirea de sfaturi fiscale detaliate sau analize contabile. Alteori, problema ține de confidențialitate: documente precum un dosar medical sau date personale nu ar trebui încărcate niciodată într-un chatbot.
Există și conversații care nu ar trebui purtate cu o inteligență artificială, nu din motive tehnice, ci morale: sunt teme care țin de responsabilitatea, conștiința și discernământul uman — lucruri pe care o mașină nu le poate înlocui.
Ce nu poate face cu adevărat ChatGPT
Înainte să vedem ce nu ar trebui să-i cerem, e util să înțelegem pentru ce a fost creat ChatGPT.
Versiunile sale inițiale nu aveau acces la internet, răspunsurile fiind bazate doar pe setul de date cu care fusese antrenat. Prin urmare, nu putea oferi informații recente.
În 2024, OpenAI a introdus funcția Search, iar între timp au apărut și alte instrumente AI, precum Perplexity AI, concepute special pentru a căuta informații actualizate pe web. Totuși, ChatGPT nu furnizează actualizări în timp real, decât dacă este conectat la automatizări complexe – care nu sunt la îndemâna utilizatorului obișnuit și nici nu garantează precizia rezultatelor.
Pe scurt, ChatGPT poate fi folosit ca un motor de căutare inteligent și conversațional, dar pentru informații recente e nevoie să-i scriem mereu un nou prompt.
De asemenea, este esențial să nu folosim ChatGPT pentru subiecte ilegale sau periculoase. Platforma refuză să ofere ajutor în acțiuni care pot încălca legea și tratează cu precauție subiecte sensibile, precum sinuciderea sau violența.
În plus, ChatGPT este un instrument de dialog și explicare, nu de intervenție. În caz de urgență sau pericol real, trebuie contactate serviciile specializate, nu un chatbot.
De ce nu ar trebui folosit ChatGPT pentru sfaturi medicale
Multe persoane din întreaga lume îi cer zilnic lui ChatGPT sfaturi legate de sănătate. Unii descriu simptomele, alții chiar trimit fișiere medicale.
Riscurile sunt multiple. În primul rând, ChatGPT nu este un mediu sigur pentru date sensibile. Versiunile gratuite nu garantează că informațiile introduse nu vor fi stocate sau analizate ulterior.
Aceasta nu înseamnă că OpenAI accesează intenționat datele personale ale utilizatorilor, însă este imprudent să împărtășim informații medicale într-un sistem de chat.
Al doilea risc este lipsa unei competențe reale. Chiar dacă a fost antrenat pe mii de texte medicale, ChatGPT nu poate înlocui un medic. Doar un specialist uman poate interpreta simptomele în context, poate pune întrebări suplimentare și poate recomanda analize sau tratamente adecvate.
Un alt pericol este cel emoțional: un chatbot ar putea sugera, fără intenție, o boală gravă, iar o persoană vulnerabilă ar putea interpreta greșit acea informație.
Aceeași prudență se aplică și pentru sănătatea mintală. În ultimii ani, tot mai mulți oameni folosesc ChatGPT ca un „terapeut digital”. Dar, spre deosebire de un psiholog real, AI-ul nu poate observa tonul vocii, expresiile, emoțiile și limbajul non-verbal. Iar conexiunea empatică — element esențial în terapie — nu poate fi simulată complet.
Alte activități pe care e bine să nu le delegăm inteligenței artificiale
ChatGPT sau oricare altă aplicație de inteligență artificială nu este recomandată pentru activități specializate, precum:
- consultanță fiscală sau contabilă;
- analiză de documente juridice ori contracte;
- interpretarea legilor sau a normelor administrative;
- realizarea de prognoze financiare sau statistice.
Poate fi un partener excelent pentru a obține o privire generală asupra unui subiect sau pentru a înțelege concepte complexe, dar nu trebuie lăsat să ia decizii în locul nostru.
Există deja numeroase cazuri de persoane care au urmat sfaturi financiare oferite de AI și au suferit pierderi semnificative.
De asemenea, merită să ne întrebăm dacă e potrivit din punct de vedere educativ să-l folosim pentru teme, referate sau proiecte școlare.
Da, ChatGPT poate scrie rapid un rezumat, o compunere sau o analiză, dar scopul studiului nu este doar obținerea unui rezultat, ci procesul de învățare în sine. Folosirea excesivă a AI-ului poate slăbi gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme prin efort propriu.
ChatGPT este un instrument extraordinar, dar nu este infailibil. Poate explica, ghida, genera idei și economisi timp, dar nu poate înlocui experiența, judecata și responsabilitatea umană.
Atunci când vine vorba de sănătate, finanțe, emoții sau decizii complexe, cel mai sigură inteligență este cea umană.
